Imaginați-vă că sunteți la voi acasă, stați confortabil în pat și vă relaxați după o zi lungă și grea, dar plină de bucurii. Ațipiți. Și, cu bagheta magică a destinului, sunteți proiectați într-o altă casă, foarte diferită de a voastră. E ca un labirint. Vă rătăciți încercând să ieșiți din ea. Dar nu găsiți ușa care să vă ducă afară. Deodată, vă opriți din căutare. Dacă ”afară” nu e orașul vostru, ci altă lume?
Cântăriți situația. Mai bine în casă sau afară? Ce necunoscut vă asumați? Vă așezați pe o canapea și… ațipiți. Vă treziți în patul vostru de acasă, cu pulsul nițel ridicat și puțin transpirați. Respirați ușurați că sunteți în universul vostru confortabil și cunoscut. Întrebarea din vis însă vă stăruie în minte.
Ce ați fi făcut? Ei bine, poate ați răspunde mai ușor la întrebare dacă o veți cunoaște pe Azar Nafisi, prin intermediul jurnalului ei „Citind Lolita in Teheran”.