Știam de „Țara Minunilor”, era ca un vis frumos al copilăriei, când mă așezam pe covor în casă sau pe zăpada de afară și visam orice, oricând. Apoi, am aflat de „Țara din Oglindă”, a lui Lewis Carroll. Cei care au călătorit în Oglindă se schimbă! Atunci, se vor întreba ca Pălărierul din Țara Minunilor: „Văd ce mănânc e același lucru cu Mănânc ce văd?” sau ca Iepurele de Martie – „Îmi place tot ce capăt e același lucru cu Capăt tot ce îmi place?” ori ca Hârciogul – „Respir când dorm e același lucru cu Dorm când respir?”. Și poate ar ajunge să înțeleagă următoarea conversație din Țara din Oglindă:
„- Mă rog, în țara noastră, a răspuns Alice, continuând încă să gâfâie, dacă alergi foarte repede, și atâta timp cum am alergat noi, ajungi în alt loc.
– Înseamnă că e o țară în care domnește încetineala. Aici e nevoie să alergi de rupi pământul, ca să rămâi în același loc. Dacă vrei să ajungi în altă parte, atunci trebuie să alergi cel puțin de două ori mai repede.”
Dacă poți descifra jocul de pe Tabla de Șah din Țara din Oglindă, atunci va avea sens și discuția următoare:
„- Când eu folosesc un cuvânt, a replicat Ouț Piticuț pe un ton înciudat, cuvântul acela înseamnă ceea ce vreau eu să însemne, nici mai mult nici mai puțin.
– Se pune întrebarea dacă poți da cuvintelor atâtea alte înțelesuri, a spus Alice.
– Se pune întrebarea care dintre înțelesuri e cel mai tare, a răspuns Ouț Piticuț.”
Și atunci „Ce importanță are unde se găsește corpul meu? Mintea îmi lucrează indiferent de pozitia corpului.” – „Viața este vis.” – … „Doar dacă nu facem cu toții parte din același vis… lucrurile nu cad niciodată în sus!”
- Mă văd într-o Carte ca într-o Oglindă!