Ce citești acum? (dacă nu citești chiar acum ceva, ce carte ai terminat de curând?)
„Bărbaţii sunt de pe Marte, Femeile sunt de pe Venus”, de John Gray. De obicei, citesc beletristică. Cărţile cu subiect tehnic mă plictisesc, dar acum aveam nevoie de un restart emoţional şi auzisem de multă vreme despre această carte.
După ce criterii alegi o carte pentru a o citi?
În general, îmi place să citesc literatură clasică. Am prins gustul în liceu, pentru că aveam un profesor de literatură foarte exigent, care dădea nota 2 elevului prins cu cartea necitită. Ulterior, am regretat că nu ne-a predat și literatură universală. Avea un dar extraordinar de a povesti viața cărților.
Îmi plac poveştile cu personaje autentice cu care te poţi identifica, care sunt credibile. Am încercat și literatură siropoasă sau la kilogram, cum i se spune. Pentru o vreme a mers, dar, apoi, parcă păreau scrise după o schemă logică. Uneori, mă întreb dacă nu aș putea să scriu și eu un astfel de pseudoroman, măcar ca experiment.
Cele mai multe cărţi le-am citit la recomandarea cuiva sau pentru că autorul era foarte cunoscut. Nu am ceva împotriva literaturii contemporane, însă oferta este atât de mare încât nu ştii ce să alegi. Îmi amintesc că am cumparat „Împăratul Muştelor” pentru că avea o etichetă galbenă care promova faptul că William Golding, un autor de care nu auzisem până atunci, a primit Premiul Nobel. Eticheta anunţa o carte bună şi, într-adevăr, a fost. Deci, ca să concluzionez, criteriile după care aleg o carte sunt notorietatea autorului, reclama, descrierea de pe spatele coperții.
Povestește-ne despre o carte pe care nu ai terminat-o. Ce ți-a rămas în amintire despre ea?
Nu întotdeauna am terminat cărțile începute. Una dintre ele a fost „Animale Bolnave”, de Nicolae Breban. Mi-a rămas impregnată în memorie atmosfera bolnăvicioasă şi greoaie care, la un moment dat, m-a şi plictisit.
Cum alegi cărțile pe care le dai cadou?
Îmi place să fac cadou cărţi. În general, le aleg după aceleaşi criterii ca şi când le-aş cumpăra pentru mine. Cumpăr cărţi cadou care mi-au plăcut. Uneori, se mai întâmplă să cumpăr cărţi pe care nu le-am citit, atunci când cred că s-ar potrivi cu persoana respectivă. De exemplu, i-am dăruit unui fost şef „Ghidul misoginului. Mic tratat de calomnii”. Mi s-a părut o glumă bună.
Spune-ne trei dintre autorii tăi favoriți și care este motivul principal pentru care îi preferi.
Mi-e greu să aleg. Fiecare autor are farmecul lui. Chiar dacă mi-a plăcut foarte mult o carte a unui anumit autor, asta nu înseamnă că am putut să “diger” tot ce a scris. Să zicem că unul dintre autorii preferați ar fi Camil Petrescu. Mi-au plăcut foate mult ambele romane: „Patul lui Procust” și „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război”. Ce apreciez la acest autor este acuratețea cu care descrie sentimentul iubirii fără a-l cosmetiza. M-am indentificat și cu personajele. Ca poet, detașat conduce Nichita Stănescu. Metaforele cu care operează sunt atât de expresive de parcă i le-ar fi dictat cineva de sus. Ca literatura universală, Dostoievski este unul din preferații mei. Sufletul rus, abisal, incomparabil, implacabil, irevocabil, emoții trăite la nivel epic.
Alege trei cărți pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie. Mărturisește-ne motivele alegerilor tale.
Cred că aș lua cu mine ceva care să mă înveselească. „Vițelul de aur”, nu am citit-o, dar am văzut piesa de teatru. Se pare că este cea mai amuzantă carte a secolului. La fel pot spune și despre „Poveşti corecte politic de adormit copiii”, o carte pe care simt nevoia să o citesc periodic. O carte pe care am citit-o de câteva ori este „Jane Eyre”. Are ceva care mă linștește.
Ce carte aștepți să se scrie?
Mi-ar plăcea mie să scriu ceva, dar nu sunt sigură că publicul ar fi interesat de povestea mea.
Care sunt motivele pentru care lectura este un mijloc de autoterapie?
Cred că cel mai puternic motiv este acea teleportare într-un alt univers. Și filmele au această putere, însă nu atât de profundă și de intensă ca și o carte care te poate ține “captiv” zile și nopți. Toți simțim nevoia de a evada din existența cotidiană. Atunci când te identifici cu alte personaje, te lupți cu problemele lor și trăiești experiențele lor, nu te mai simți atât de singur pe lume și atât de neînțeles.
Care este personajul dintr-o carte cu care te-ai identificat cel mai bine?
Au fost mai multe personaje cu care am simțit că am avut ceva în comun. Primul de care îmi aduc foarte bine aminte că l-am simțit ca și când aș fi fost eu, ca și când aș fi trăit acea experiență, a fost Ștefan Gheorghidiu din „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război”. Asta am simțit atunci. Eram adolescentă când am citit romanul și a avut impact asupra mea. Chiar am fost dezamăgită când am citit cronicile și am descoperit că el nu a fost perceput la fel ca și mine. De ce? Probabil pentru intensitatea sentimentelor și din pricina idealismului cu care priveam atunci sentimentul iubirii care trebuia să fie pur și irevocabil.
Care este scriitorul pe care ai vrea să îl întâlnești pentru a-i lua un interviu? Spune-ne de ce l-ai ales și o întrebare pe care i-ai pune-o neapărat.
Probabil că ar fi interesant un interviu cu Nichita. L-aș întreba care este cuvântul lui preferat.
Există vreun mesaj (sau citat) dintr-o carte pe care nu l-ai putut uita? Care?
Mi-a rămas în minte ultima fraza din „Cel mai iubit dintre pământeni”: „Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”. Asta simt și eu – că viața trăită fără dragoste nu are niciun un farmec.
Ce titlu ai da unei cărți scrisă despre tine?
„Short /unfinished love story” („O poveste de iubire scurtă/neterminată”). Mi se pare că sună mai bine în engleză.
Ce schimbă cărțile în viața ta?
Calitatea vieții pe care o trăiesc. Citind este ca și când aș trăi mai multe vieți, ca și când în mine s-ar ascunde mai multe personaje. Fiecare carte citită devine o mică parte din mine. Este ca o cutie muzicală pe care o deschid din când în când, retrăind povestea personajului.
Imaginează-ți o tehnică care să îi ajute pe cititori să găsească volumele ce merită citite printre milioanele de titluri de pe piață.
Nu cred că există ceva mai eficient decât o recenzie bine scrisă care să creeze suspansul, așa cum la filme există trailere. Tot publicitatea rămâne motorul vânzărilor. Ca să ajungi să cumperi o carte în primul rând trebuie să știi că există.
Sigur ai vizionat filme realizate după cărți. Spune-ne două care ți s-au părut cel mai inspirate și ni le-ai recomanda.
„Pe aripile vântului” și „Shogun”. Mai rar o ecranizare poate fi reușită și fidelă cărții, dar în aceste cazuri chiar nici nu îmi puteam imagina altfel personajele.
Scrie patru versuri (nu neapărat cu rimă) cu titlul „Citiți!”.
Citiți
Citiți ca să gîndiți
Citiți ca să fiți citiți
Citiți ca să trăiți
Ce spun cărțile pe care le citești despre tine?
Cărțile pe care le citesc m-ar descrie ca o persoană sensibilă, naivă, idealistă.
Alege trei calități ale tale. În ce personaje (în ce cărți) le-ai regăsit?
Simțul umorului și autoironia – „De veghe în lanul de secară”, visătoare – „Madame Bovary”, blândă – „Idiotul”…
Alege trei defecte ale tale. În ce personaje (în ce cărți) le-ai regăsit?
Naivă – „Idiotul”, geloasă – „Prima noapte de dragoste…”, sensibilă – „Anna Karenina”…
Pune-ne o întrebare la care să medităm.
Cum ar fi lumea de azi fără cărți?
Cine este cititoarea Iulia Roman?
Iulia Roman este amatoare de povești, visătoare de profesie, ex-jurnalist, actualmente studentă la 30+. Aflați despre pasiunile ei pe site-ul www.machiajul.ro.