Ca să începem bine Anul Nou, vă ofer în dar un exemplar din cartea „Frumusețe și întristare”, de Yasunari Kawabata. În plus, cartea va sosi la câștigător într-un plic tricotat, precum cel din imagine.
Ei bine, fie că o doriți pentru voi, fie că doriți să o oferiți în dar altcuiva, aștept până miercuri, 7 ianuarie 2015, ora 22.00, să ne povestiți, printr-un comentariu pe blog, despre un Revelion de vis din viața voastră.
Fiecare post trebuie să conțină e-mailul de contact.
Evident, după o evaluare subiectivă a răspunsurilor, voi anunța câștigătorul joi, 8 ianuarie 2015, în acest post pe blog și pe pagina de Facebook a blogului – „Biblioterapie”.
Vă mulțumesc pentru poveștile frumoase despre un Revelion de vis! De această dată, voi oferi cartea Cristinei Baiatu. O voi contacta prin e-mail pentru detalii.
Cel mai bun Revelion nu a existat pana acum, dar o sa vorbesc despre unul de vis.
As vrea sa fiu la munte, undeva departe de casa cu persoana iubita, intr-o pensiune draguta. As vrea sa stau pe partie in noaptea aia, sa beau vin fiert, sa ma simt bine cu acea persoana. Apoi sa venim in camera sa mancam, sa ne uitam la filme, sa ne citim reciproc pasaje din cartile care ne-au placut. Sa facem noaptea alba, sa vorbim despre cate in luna si in stele. Sa privim stelele si peisajul mirific pe fereastra. Sa adormim in fata unui semineu, intinsi pe o blana. Sa dormim imbratisati, ca doua suflete care au invatat sa fie unul si vor sa fie unul din prima zi a anului pana in ultima.
anastacie93@yahoo.com
Nu stiu cum ar fi un revelion de vis in perceptia fiecaruia dar pot sa va povestesc de cel pe care l-am avut eu chiar in acest an.
Cumpana dintre ani m-a prins la 25 000 m altitudine nu printre artificii dar printre stele. Nu am baut sampanie dar am savurat un ceai rosu amestecat cu lapte. Nu am ascultat muzica dar am citit in liniste o carte despre Familyhood. Nu am purtat pantofi cu toc dar aveam inca nisip intre degete. Nu miroseam a nu stiu ce parfum scump dar a mare si sare..iar in bagaj aveam cele mai frumoase scoici si un pumn de nisip ca suvenir. Nu am fost alaturi de prieteni sau de cei dragi dar mai aproape de Dumnezeu…
Nu a fost ceva planificat…s-a intamplat sa fiu in aer plecand din frumosul si surprinzatorul Oman chiar la trecerea dintre ani.Si da, a fost un revelion de vis.
Cerinta concursului mi-a facut mintea sa zboare, probabil majoritatea o sa rada de ce mi-am imaginat, dar cred ca Revelionul de vis s-ar putea desfasura intr-o carte, in care timpul si spatiul ar capata alta nuanta, s-ar identifica cu actiunea si personajele, si cand ma gandesc la o carte, imi vine in minte: Sa ucizi o pasare cantatoare de Harper Lee. Cred ca ar fi mai mult decat interesant sa treci dintr-un an in altul in plin proces, iar judecatorul sa bata cu ciocanelul lui in masa si sa rosteasca: La multi ani, dragii mei! Acum continuati! Onorata instantaa…
Va multumesc pentru concurs si succes tuturor!
cristina.vintura@yahoo.com
Un Revelion de vis ar fi cu siguranta alaturi de EL,pe un acoperis, sa privim stelele. El sa ma tina de mana pentru ca asta e mai important decat a-mi spune 1000 de cuvinte si asta e superb pentru ca si asa atunci cand sunt langa el d-abia mai respir si toate lucrurile pe care voiam sa i le spun dispar ca prin magie. La 00:00 sa privim artificiile,iar el sa se apropie usor de mine si sa ma sarute…genul de sarut care sa ma faca sa inteleg ca nu am fost niciodata atat de fericita toata viata mea. Dupa asta sa mergem in casa sa ne uitam la un film in timp ce eu ii stau in brate,iar el isi plimba mainile prin parul meu si imi sopteaste cuvinte dulci care pentru mine sunt impulsuri care ma trezesc la viata.
catalina_elena27@yahoo.com
Să fiu sinceră, nu pun mare preț pe Revelion. Dar la fel ca orice altă sărbătoare, ar fi perfectă dacă aş fi impreună cu cei dragi. Poate undeva la munte, cu familia, prietenii şi iubitul. Aş vrea aşa o chestie plină de armonie, să râdem întruna din motive stupide şi să ne batem cu zăpadă, să facem ziduri de apărare din zăpadă, ca atunci când eram mici. Nu cred ca pentru un Revelion de vis aş avea multe pretenții, vreau doar să fiu cu oamenii pe care îi iubesc şi să fiu liniştită. yoyoisbad96@yahoo.com
Revelionul meu de vis a fost anul trecut, deoarece a fost primul petrecut alături de prietenul meu, dar şi fiindcă am fost cu toţi prietenii şi ne-am simţit bine împreună. Îl plănuiesm de foarte mult timp şi l-am aşteptat cu sufletul la gură. Chiar dacă nu eram noi un grup de foarte mult timp, ţineam unii la ceilalţi şi ne înţelegeam foarte bine. A fost frumos fiindcă am fost împreună, fiindcă am avut ocazia să cântăm şi să ne distrăm, să ne simţim aproape unii de ceilalţi.
Un Revelion de vis ….Hmmm, grea incercare de descris asa ceva. Ideea si imaginile mi se schimba in spatele pleoapelor coborate peste ochi. Fiind de vis, inseamna ca inca nu l-am trait ….decat in vis. Culmea este ca si motto-ul dupa care ma „cutreier” prin viata asta este acesta: La vida es sueño! – un citat dintr-o piesa de teatru scrisa de Calderon de la Barca (spaniol dupa cum se vede).
Revelionul meu de vis ar fi cam asa: l-as petrece undeva la munte, putin inzapeziti, intr-o cabana din busteni grosi, extrem de calduroasa, cu paturi multe si pufoase, mancare la discretie, familia si prietenii aproape, citind, ascultand muzica, mai band un vin fiert, o ciocolata calda, inchinand un pahar de sampanie la trecerea dintre ani, apoi urmand discutiile „filosofice” cauzate de aburii alcoolului, jocuri de Catan sau de Remmy, cateva discutii in contradictoriu daca sa mai mancam sau nu ceva, sa stau cu fiica mea adormita in brate si sa rad de nu mai pot vazandu-mi sotul si prietenii maimutarindu-se in fata noastra; vreau un semineu mare in care sa arda un foc vesel. Nu vreau artificii, nu vreau concerte, nu vreau televizor – imi ajung familia si prietenii (unii reusind performanta de a canta mai bine decat „cantaretii” de pe la noi). Vreau sa pot simti in acea seara ca da, in sfarsit, am tot ce imi doresc la o intindere de brat si ca nu imi doresc nimic mai mult decat sanatate. Am sta trezi pana dimineata, cand lumina soarelui reflectata de zapada ne-ar orbu ochii si asa injectati de la nesomn si ne-ar fuhari in barlogurile noastre sa dormim cateva ore pentru a ne reface cat de cat bateriile si pentru a o lua de la capat – pe sotul meu il cheama Vasile, asadar o tinem numai intr-o petrecere.
Cam asa ar fi Revelionul meu de vis. Poate se va adeveri candva. Pana atunci, nu mi-e rusine nici cu cele care au trecut pana acum.
La multi ani! si un an 2015 cat mai bun!
sutzu.miri@gmail.com
Să stau într-un studio alături de Robin Williams și să-l ascultăm înregistrând pe Frank Zappa.
Revelionul de vis nu inseamna pentru mine lucruri pompoase si sclipicioase :))…
Revelionul de vis l-am avut chiar anul acesta, avandu-l langa mine pe iubitul meu si prietenii cei mai apropiati de sufletul meu.
Acest revelion a insemnat conversatii placute, care mi-au incalzit inima, muzica, dans si voie buna…
Sunt persoana pe care lucrurile simple o fac fericita 😀
La multi ani tuturor!
Adresa de email: roxanamihaiu@yahoo.com
Unul dintre cele mai frumoase Revelioane din viata mea a avut loc anul acesta la cumpana dintre anii 2014-2015. Spun ca a fost cel mai frumos revelion nu pentru ca l-am petrecut intr-un loc anume sau pentru ca am avut zapada. Spun acest lucru, intrucat am urmarit documentarul ce prezenta revelionul din 1989-1990. Eu am 20 de ani si nu am apucat sa traiesc in perioada comunista, insa revelionul de dupa „ruperea barierelor” comuniste contura fericirea unor oameni simpli, nefardati, nepieptanati si naturali. Erau fericiti si aceasta stare de fericire contamina pe oricine care se uita la revelion. Un alt element extrem de interesant este ca acest program nu a fost regizat, nu a fost pregatit, ci pur si simplu improvizat. Marii artisti ai Romaniei erau imbracati in blugi si in pulovere,nepieptanati, insa au reusit cu succes sa transmita o emotie telespectatorului.
Prin contrast, in prezent la programele de revelion, pe langa faptul ca sunt regizate, persoanele publice poarta cele mai cochete tinute, sunt extrem de aranjate si mimeaza fericirea, insa telespectatorului nu i se transmite absolut nimic.
Acest revelion a fost unul dintre cele mai frumoase revelioane, deoarece am fost fericita sa vad fericirea in ochii unor oamenii simpli, care erau pur si simplu ei.
Tema acestui concurs, „Revelion de vis”, ma poarta inapoi in timp si-mi amintesc cu incantare si nostalgie de un revelion magic, caci da, magia iernii pusese stapanire peste intreg satul!Eram copil si parintii mei s-au hotarat sa-si petreaca revelionul impreuna cu niste prieteni, care aveau la randul lor doi copii ceea ce insemna muuultaaa joaca.Era o iarna incarcata de zapada si in acea seara, dupa ce mama ne-a imbracat bine-bine(pe mine si sora mea),am fost „instalate” pe sanie.Drumul alb era marginit de pomi ce pareau, de atata zapada, corcodusi in plina floare si tata tragea sania lasand-o apoi sa lunece domol, iar noi radeam cu gura pana la urechi.Si acum, cand imi amintesc,inchid ochii si parca sunt iar pe sania ce aluneca lasand urme pe intinderea de diamant.
A fost un revelion de vis, un revelion alb de atata omat, un revelion cand am fost mai fericita ca oricand alaturi de prietenii dragi ai copilariei mele!
Nu cred ca exista un revelion „de vis”, cred ca fiecare revelion are bucatica lui de vis si ca asta este un lucru bun pentru ca decat sa traiesti un vis uimitor odata, mai bine traiesti de mai multe ori cate o bucatica de vis. Eu nu vad cum as putea alege un revelion de vis din cele pe care le-am trait, imi aduc aminte insa de cel putin un moment magic din fiecare an. Cum as putea sa aleg care din ele a fost mai frumos: momentul in care, pe la 7-8 ani, am reusit sa raman ultima treaza (si eram atat de mandra de mine ca ziceai ca am fost pe luna); revelionul din 2000 cand la miezul noptii s-au apins peste tot atatea artificii ca s-a lumitat cerul si toata lumea arunca cu petarde si alte feluri de luminite, iar eu uitand-ma de la geam am avut impresia unei ploi de lumina; revelionul in care ravasul mamei mele zicea ca o sa se ingrase in anul urmator si apoi a aflat ca este insarcinata cu fratele meu; apoi primul revelion al fratelui meu cand, fiind extrem de incantat de artificii, mi-a varsat paharul de sampanie pe bluza noua; revelionul petrecut la bunica mea, in nordul moldovei, cand am vazut pentru prima data uratori adevarati, copilasi de cativa anisori care s-au pregatiti cu cel putin o saptamana inainte si apoi au luat-o din poarta in poarta sa zica poezia invatata; sau revelionul cand celalalt frate al meu a zis ca lui ii trebuie mai multe servetele pentru ca o sa inceapa sa planga de bucurie la miezul noptii… Fiecare are ceva de vis pentru mine. Si sper sa adaug multe momente din astea la fiecare revelion care urmeaza ca sa am parte mereu de o bucatica de vis.
ancadt@gmail.com
Acel Revelion mi-a fost si imi va fi suficient pentru aceasta viata ! In putine cuvinte si font negru pe alb incerc sa recreez imaginea ce va ramane timbrul vietii mele: un tanar cu par negru si suvite ninse de ani, obosit de atata fericire si emotie, mangaie cu genunchii pamantul si rosteste melodios o intrebare plasmuita din doar 5 cuvinte: „Vrei sa fii sotia mea?” ” Da !” Acesta a fost Revelionul meu de vis!
Revelionul meu magic a fost cand m-am mutat singura in jungla urbana Bucuresti.. Mi-am planuit o baie cu spuma, sampanie, ciocolata si file de Garcia Marquez. Am completat cu lumanari cand nu m-am priceput sa desfac sampania si sa las si becul in pace.. Singura, intr-o spuma calda si stravezie, am trait singura trecere dintre ani pe care mi-am dedicat-o.
Va multumesc din suflet!nu ma asteptam, mi-ati facut o mare bucurie!abia astept sa citesc cartea!
Îți mulțumesc că ai participat! Sunt încântată că pot face din când în când câte un cadou… literar! 🙂
Sper să îți placă volumul acesta de Kawabata. E unul dintre scriitorii mei preferați.