Share Button

coperta1Nu citisem decât „Mic dejun la Tiffany” de scriitorul american Truman Capote. Și am zis că e cazul să citesc și altceva de el. Ei bine, romanul „Alte glasuri, alte încăperi” mi-a plăcut. Scriitorul cuprinde în el sentimentele dense și intense ale adolescenței – de la confuzie la rebeliune, de la dragoste la furie, de la neliniști la cutremure interioare ce duc la decizii importante.

Intensitatea sufocantă a trăirilor pubertății se regăsește atât în decorurile și aspectul casei vechi, cât și în descrierea imensei grădini neîngrijite de ani buni. Rebeliunea naturii lăsate la voia întâmplării, căldura și capriciile vremii, alienarea oamenilor izolați și suferința lor alcătuiesc scena perfectă a transformării și maturizării lui Joel Knox. Băiatul rămâne orfan de mamă, stă la mătușa lui, în familia căreia nu-și găsește locul, până când e chemat printr-o scrisoare la casa tatălui său pe care nu-l cunoscuse niciodată.

„Însă în mintea lui Joel nu se înălța nici o rugă; cel mult ceva ce nici o plasă de vorbe n-ar fi putut prinde, căci, cu o singură excepție, toate rugăciunile lui din trecut fuseseră doar niște cereri simple, concrete: Doamne, dă-mi o bicicletă, un briceag cu șapte lame, o cutie cu vopsele de pictat. Numai că de data aceasta, cum, cum ai fi putut spune ceva atât de nedeslușit, atât de fără înțeles cum ar fi: Doamne, fă să mă iubească și pe mine cineva.

– Amin, șopti Zoo.

Și în clipa aceea, ca și cum un uriaș și-ar fi tras răsuflarea, începu ploaia.”

Ajuns acolo începe un drum inițiatic în procesul maturizării sale – se confruntă cu ridurile bătrâneții ce arată calea spre moarte, cu prima dragoste, cu izolarea de lume, a sa și a celor din casa retrasă din timp și din spațiu, face cunoștință cu fantomele din viața celorlalți și începe să se înțeleagă și să se cunoască pe sine în iureșul acesta de evenimente care îl bulversează suficient pentru a-l conduce pe drumul întrebărilor cărora dacă nu le dai un răspuns nu vei fi niciodată fericit. Joel e tot timpul în pericol, simți asta la fiecare pagină, și stai la pândă, citind frenetic, pentru a afla dacă va cădea în capcanele întinse de fiecare personaj.

Aflăm astfel cine este și cine alege să fie Joel Knox. Destinul lui stă scris în experiențele fascinante și uluitoare din casa unde – nu voi uita niciodată această imagine vizual-auditivă – o minge de tenis roșie eliberată de o mână misterioasă trezește în adolescent cele mai ciudate temeri și sentimente. Căci, în cele mai mici gesturi, aparent neînsemnate, se pot ascunde mesaje profunde.

„…un sunet asemenea căderii unei singure picături uriașe de ploaie coborând cu bufnete repetate pe trepte. (…) Bufnetele încetară, urmă un moment de tăcere și apoi o minge de tenis roșie, obișnuită, se rostogoli tăcută prin arcada dinspre hol. Amy o ridică și, ținând-o în echilibru în mâna înmănușată, o apropie de ochi s-o vadă mai bine, ca și cum ar fi fost un fruct pe care l-ar fi căutat de viermi.”

În luna martie a acestui an, editura Polirom a publicat prima ediţie necenzurată a volumului „Alte glasuri, alte încăperi”, de Truman Capote, într-o nouă traducere realizată de George Volceanov, cartea fiind disponibilă şi în ediţie digitală. Eu am citit cartea în traducerea lui Mircea Ivănescu.

Romanul „Alte glasuri, alte încăperi” a fost ecranizat în 1995, în regia lui David Rocksavage, avându-i în distribuţie pe actorii Lothaire Bluteau, Anna Levine şi David Speck.

Share Button