O scriere juridică poate nu este cea mai pasionantă lectură, însă dacă vorbim de cel mai vechi cod de legi care s-a păstrat până astăzi, scrierea poate deveni interesantă pentru cei care sunt curioși să descopere sursele moralei și ale principiilor dreptății în societatea umană.
În plus, „Codul lui Hammurabi” nu este o lucrare rigidă cu termeni juridici de neînțeles pentru cititori. Este o scriere ce reglementează toate aspectele vieții societății din Imperiul Babilonian în mileniul II înainte de Hristos, fără a fi, ca legile de astăzi, un text accesibil mai ales juriștilor.
Hammurabi, primul rege (și întemeietor) al Imperiului Babilonian, a murit în 1750 înainte de Hristos. „Codul” lăsat de el este o colecție de legi, în scriere cuneiformă, găsite în 1901 (acum pot fi „admirate” la Luvru).
Deși înainte de Hammurabi, câțiva regi din Mesopotamia încercaseră să elaboreze și să redacteze legi, doar câteva fragmente mici s-au păstrat și doar „Codul lui Hammurabi” a ajuns la noi aproape integral.
De la crimă, furt, contracte comerciale, relații maritale, viol, incest, moșteniri, arende, deținerea și comerțul cu sclavi etc. – totul e reglementat. Pedepsele erau, în multe cazuri, pe principiul „ochi pentru ochi; dinte pentru dinte” – de la pedeapsa cu moartea (inclusiv, ordaliile – aruncarea în fluviul-divin a celui bănuit vinovat; dacă reușea să iasă era nevinovat, dacă îl înghițea fluviul era, deci, vinovat) și mutilare (care ducea des la moarte) până la exil și plăți compensatorii (mai ales în comerț). Principiile martorilor, al prezumției de nevinovație și al prezentării dovezilor sunt prezente în „Codul lui Hammurabi”.
„Codul lui Hammurabi” stă mărturie modului în care se desfășurau relațiile dintre oameni în societate în Imperiul Babilonian. Este un text de bază pentru istoria moravurilor. Îl puteți citi online, tradus în limba engleză, pe en.wikisource.org.