Detectiv de esențe sufletești

Share Button

ochi02Portretele lui La Bruyère sunt concrete, pitorești, animate. Tehnica autorului urmărește să scoată în evidență o trăsătură memorabilă a unui caracter, urmărind acțiuni, gesturi, valori morale (sau lipsa lor) la un personaj, folosind uneori dialogul. La Bruyère nu ezită să fie ironic și descrie personajul gradat, ca un detectiv care analizează indicii, lăsând mereu pentru final revelația-surpriză.

Iată câteva fragmente din „Caractere” care mi-au plăcut și vi le împărtășesc sperând să vă fac curioși să le citiți și voi.

  • „Gloria sau meritul unor oameni stă în a scrie bine; al altora – în a nu scrie deloc.”
  • „Numai motivul arată meritul faptelor omenești, iar dezinteresarea le duce la desăvârșire.”
  • „E bun cel care face bine altora. Dacă are de suferit pentru binele pe care îl face, este foarte bun. Daca suferă de la aceia cărora le-a făcut binele acesta, are o bunătate atât de mare, încât nu poate fi sporită decât în cazul când ar urma să-i crească suferințele; iar dacă va muri din pricina lor, virtutea lui n-ar putea să meargă mai departe: este eroică, este desăvârșită.”
  • „Dărnicia constă mai puțin în a dărui mult decât în a dărui la timp.”
  • „A te purta față de dușmanii tăi de parcă ar trebui să-ți fie prieteni într-o bună zi și a te purta cu prietenii tăi de parcă ar putea să-ți ajungă dușmani nu e ceva nici după firea urii, nici după canoanele prieteniei; nu e o maximă morală, ci una politică.”
  • „Harul conversației constă mai puțin în a da dovadă de mult spirit decât în a recunoaște spiritul altora: cel care pleacă, după o convorbire cu tine, mulțumit de sine și de duhul lui este mulțumit pe deplin și de tine. Oamenilor nu le place să te admire, ci vor să placă. Ei caută mai puțin să se aleagă cu ceva din discuție, sau chiar să-i guste farmecul, cât să fie apreciați și lăudați. Și plăcerea cea mai gingașă e să fii pe placul altuia.”
  • „Dacă vei observa cu luare aminte oamenii care nu pot aduce laude, care dezaprobă mereu, care nu sunt mulțumiți de nimeni, vei recunoaște că sunt chiar aceia de care nimeni nu este mulțumit.”
  • „Dintre toate mijloacele de a te îmbogăți, cel mai rapid și cel mai bun e de a pune oamenii în situația să vadă că e în interesul lor să-ți facă binele.”
  • „Ei nu știau încă să se lipsească de ceea ce este necesar, ca să aibă ceea ce e de prisos, nici să prefere fastul, lucrurilor folositoare.”
  • „Un om care cunoaște curtea e stăpân pe gesturile, pe ochii și pe chipul său; e profund, de nepătruns; se face că nu observă neajunsurile, le zâmbește dușmanilor, își frânează firea, își ascunde simțămintele, își dezminte inima, vorbește și acționează împotriva părerilor lui. Tot acest mare rafinament nu e decât un viciu, care se numește falsitate, uneori tot atât de inutil pentru curtean, pentru situația lui materială ca și franchețea, sinceritatea și virtutea.”
  • „…cum poți să rămâi neclintit acolo unde totul e în mișcare, totul se frământă, și să nu alergi și tu încotro aleargă ceilalți?”
  • „Care ocară e mai mare: să ți se refuze un post pe care îl meriți, sau să fii pus în el fără să-l meriți?”
  • „Există anumite bunuri pe care le dorim cu o pasiune nesăbuită și numai gândul lor ne amețește și ne entuziasmează. Dacă ni se întâmplă să le obținem, le privim mai liniștiți decât ne-am fi gândit și ne bucurăm de ele mai puțin decât năzuim la altele mai mari.”
  • „Ne căutăm fericirea în afară de noi, în părerea oamenilor pe care îi știm lingușitori, prea puțin sinceri, fără spirit de dreptate, plini de invidie, de toane și prejudecăți. Ce lucru ciudat!”
  • „Te vâri sub pielea altuia sau mădulindu-l în pasiunile care i s-au cuibărit în suflet, sau compătimindu-l pentru beteșugurile care-i bântuie trupul. Numai în asta constau îngrijirile pe care poți să i le dai; așa se explică de ce omul care este sănătos și care nu dorește mare lucru e mai puțin ușor de condus.”
  • „Ca să-și ajungă țelurile, majoritatea oamenilor sunt mai degrabă în stare de o mare sforțare decât de o stăruință îndelungată: lenea sau nestatornicia lor îi face să piardă rodul celor mai bune începuturi; adesea lasă să le-o ia înainte alții care au pornit la drum după ei și care merg încet dar cu perseverență.”
  • „Oamenii nu trebuie judecați ca un tablou sau o figură, doar la o singură și primă privire; într-înșii există o viață lăuntrică și o inimă care se cuvin aprofundate. Vălul modestiei acoperă meritul, iar masca fățărniciei ascunde răutatea. (…) Numai pe îndelete și chiar silite de timp și de ocazii, virtutea fără prihană și viciul desăvârșit se dau, în sfârșit, în vileag.”
  • „Contrariul zvonurilor care circulă despre afaceri sau despre persoane este adesea adevărul.”
  • „Aceleași defecte care în alții sunt grele și insuportabile, sunt în noi ca la ele acasă; nu mai atârnă greu, nu le simțim. Cutare vorbește despre altul, făcându-i un portret îngrozitor, și nu vede că se zugrăvește pe sine însuși.”
  • „Gândind de rău de toată lumea, nu vorbește de rău despre nimeni. Nevoindu-și binele decât lui însuși, vrea să-i convingă pe alții că el vrea binele tuturor, ca toți să-i facă bine sau ca măcar să nu-i fie nimeni potrivnic.”
  • „Există un anumit număr de fraze gata făcute, pe care le luăm ca dintr-o magazie și de care ne servim ca să ne felicităm unii pe alții când se ivește prilejul. Deși se spun adesea fără afecțiune și cu toate că sunt primite fără recunoștință, nu ne este îngăduit, din pricina aceasta, să le omitem, întrucât, cel puțin, ele întruchipează ce este mai bun pe lume, adică prietenia, și întrucât oamenii, neputându-se bizui unii pe alții ca pe ceva real, par să fi căzut de acord între ei să se mulțumească doar cu aparențele.”
  • „Mi se pare că omul care solicită ceva pentru alții are încrederea unuia care cere să se facă dreptate și că vorbind sau acționând în interesul lui se simte încurcat și-i e rușine aidoma celui care cere iertare.”
  • „Faptele cele mai bune își pierd din valoare și din merit prin chipul în care le săvârșești, și chiar îi fac pe oameni să-ți pună la îndoială bunele intenții.”
  • „Lingușitorul nu are o părere prea bună nici despre sine, nici despre alții.”
  • „Cei care dau o proastă folosire timpului sunt primii gata să se plângă de scurtimea lui.”
  • „Libertatea nu înseamnă trândăvie, ci o folosire liberă a timpului, alegerea muncii și a îndeletnicirii; pe scurt, a fi liber nu înseamnă a nu face nimic, ci a hotărî singur ce să faci și ce să nu faci.”
  • „Datoria judecătorilor este să facă dreptate; meseria lor este s-o amâne. Unii își cunosc datoria, dar își fac meseria.”
Share Button

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *