Într-un interviu acordat agenției de știri Agerpres, directorul Arhivelor Naționale ale României, Ioan Drăgan, vorbește despre proiectul de digitizare a arhivelor medievale din țara noastră.
Iată câteva idei din interviu:
AGERPRES: Cum a fost inițiată și cum se va derula propriu-zis digitizarea arhivelor? Ce presupune acest proces?
Ioan Drăgan: Partea cea mai veche și prin acest fapt cea mai valoroasă a tezaurului arhivistic al României o constituie documentele cele mai vechi, noi le spunem medievale, cuprinse aproximativ între anii 1200 și 1600. Deci 400 de ani de istorie, în care documentele nu sunt foarte numeroase. Noi avem bucuria de a avea în patrimoniul național circa 30.000 – 32.000 de piese, original și copie, din această perioadă. Am decis, sigur, cum este și practica europeană în acest domeniu, țări care au făcut mai de mult acest lucru, să începem digitizarea de masă a tezaurului nostru cu această parte extrem de valoroasă.
…
AGERPRES: Există, probabil, o serie de documente prețioase care vor face și ele obiectul acestui proces. Ne puteți dezvălui câteva dintre aceste piese rare?
Ioan Drăgan: Caracteristica arhivelor, în general, a celor medievale, în special, este aceea că, iată, cu puține excepții, toate sunt unicate. Deci, existența sau lipsa lor înseamnă existența sau lipsa cunoașterii istorice în legătură cu un eveniment, o persoană, cu un fenomen anumit. Fără îndoială că sunt între acestea și ‘pietre extrem de prețioase’, ‘bijuteriile Coroanei’. Nu e foarte ușor să le înșiri aici, dar pot spune că în colecția digitizată va intra prima scriere în limba română care este celebra Scrisoare a lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului (1521), păstrată la Arhivele din Brașov.
De asemenea, în această colecție vor intra și primele documente de pe teritoriul României scrise în limba germană și în limba maghiară, foarte importante și pentru limba și cultura respectivelor popoare. Totodată, vor intra documentele emise de marii noștri domnitori, de la Ștefan cel Mare la Mihai Viteazul. Vom avea ocazia să facem cunoștință și cu autografele acelor lideri politici care au învățat să scrie și să citească, un lucru care, în Evul Mediu, nu era chiar foarte larg răspândit și prețuit la vârful societății. După știința mea, primul domnitor local a cărui semnătură autografă se păstrează în arhivele românești a fost regele Matia Corvin.
Păstrăm, de asemenea, zeci de documente semnate de domnul primei Uniri a Țărilor Române — Mihai Viteazul, atât în arhivele din Ardeal, cât și în cele din Țara Românească și Moldova.
Puteți citi interviul integral, aici – www.agerpres.ro.