Șeherezada dinaintea Șeherezadei

Share Button

Claudia Ott a descoperit la Muzeul Aga Khan, în Andaluzia, Spania, un manuscris ce datează din 1234. Vestul civilizației arabe, Spania islamică sau maură, dintre secolele VII și XV, a produs această realizare literară deosebită. Este mai veche cu câteva sute de ani decât O mie și una de nopți. O sută și una de nopți este o colecție de basme arabe, un tezaur moștenit de noi și prea puțin apreciat și cunoscut. Ultima nu este o versiune timpurie și nici prescurtată a primei. Ele au circulat independent una de cealaltă. O sută și una de nopți  a fost scrisă într-o perioadă de amplă răspândire a cunoașterii antice în Europa, prin intermediul traducerilor arabo-latine. Povestirile din ea sunt mai scurte și mai pline de tensiune decât cele din seria celor O mie și una de nopți. Ele se aseamănă în multe privințe (Șeherezada care povestește ca să-și salveze viața, descrierea vieții acelor timpuri, poezii și teme comune etc.), însă povestirile sunt diferite. Multe simboluri și subiecte ale basmelor europene ulterioare se regăsesc în aceste texte. Și, încă și mai surprinzător, în ele se află descrise „invenții” doar visate pe atunci, care între timp au devenit realitate (cum ar fi unele mașinării tehnice).

Printre cele câteva teme regăsite în aceste povestiri se regăsesc:

  • Adorarea spiritelor morților, cărora li se cer sfaturi pentru cei vii
  • Prețuirea vieții, a experienței, și nu a bogățiilor efemere, materiale
  • Idealul femeii puternice, curajoase care înfruntă în luptă bărbații
  • Alchimia, transformarea mangalului ars pe aramă în aur
  • Motivul „oglindă-oglinjoară”, cu o descriere minunată a Albei-ca-Zăpada: „… o fetișcană frumoasă din cale afară, cu trupul alb precum această marmură, cu părul negru ca pana celor doi corbi și cu obrăjorii roșii ca sângele lor…”
  • Ideea poveștilor în povești, cu perspective diferite ale întâmplărilor în funcție de povestitor
  • O „previziune” a avionului: „calul de abanos” – te duce într-o zi cât te duc alții într-un an: „Calul, vezi bine, avea două asemenea șuruburi pe care persanul le instalase cu meșteșug în locuri dosite. Un șurub era pentru zborurile suișe, celălalt pentru cele coborâșe. Când învârtea de primul șurub, calul se ridica la cer, iar când învârtea de-al doilea, calul cobora iar pe pământ.”
  • O atitudine interesantă față de știință: „… rege e inima, iar dacă inima n-a învățat nimic, nici restul trupului nu-nvață nimic. Inima trebuie asemuită cu moscul și ambra: abia atunci când le respiri mireasma, întregul trup se bucură de efectul lor. La fel se-ntâmplă și cu știința: doar când ajunge la inimă, știința înrâurește omul întreg.”

O sută și una de nopți oferă o viziune fascinantă asupra unor teme ce par desprinse din filmele actuale: afaceriști fără scrupule care-i ruinează pe negustorii onești, scene romantice însoțite de poezii, scene de un dramatism regizat cu happy-end garantat, rivalități între rude, iubiri imposibile care devin posibile etc. Regăsim în deplinătatea ei firea umană și tot ceea ce o definește într-o culegere de povești care a parcurs secole ca să ajungă la noi.

Share Button