Share Button

Am vorbit într-un interviu pentru blogul Mananc-inteligent.ro despre biblioterapie și despre cum pot fi folosite tehnicile ei în tulburările de comportament alimentar.

Iată câteva idei din interviu:

În primul rând, ce este biblioterapia?

Primul lucru la care se gândesc oamenii când spun biblioterapie sunt recomandările de cărți. Dar care e diferența dintre recomandarea unui prieten de a citi o carte și recomandarea unui psiholog-biblioterapeut? Ei bine, prietenul îți recomandă cărți ținând cont în mare măsură de preferințele sale, de ceea ce i-a plăcut lui și presupune că-ți va plăcea și ție. În schimb, biblioterapeutul mai întâi face un profil al cititorului – trăsături de personalitate, interese profesionale, hobby-uri personale, abilități native și dobândite, cunoștințe în anumite domenii și, cel mai important, te întreabă ce probleme întâmpini în diferite arii ale vieții și cum încerci să le rezolvi. Apoi, împreună cu cititorul, biblioterapeutul stabilește care probleme sau preocupări sunt prioritare la momentul respectiv și caută să recomande acele cărți de ficțiune și non-ficțiune „potrivite” cititorului. În plus, biblioterapeutul poate folosi diverse tehnici de biblioterapie (care includ metode de a scrie, metode de a organiza lectura, metode de a alege tematica volumelor citite, metode de a asocia cititul cu alte activități artistice – de exemplu, desenul, muzica sau sculptura).

Ce înseamnă pentru tine simplul gest de a te așeza pe un fotoliu confortabil și de a citi o carte?

O rupere a ritmului cotidian, care tinde a fi prea agitat și prea rapid. Un moment de liniște sufletească și de reîncărcare a bateriilor minții și trupului. Practic, asta și promovează biblioterapia – ideea că orice carte pe care o lecturezi trebuie să te determine să ai mai multă energie să trăiești frumos, să te bucuri de ceea ce faci, să îți ofere mii de perechi de ochelari prin care să privești realitatea și acest fapt să te facă să trăiești din plin. Problema este că în perioada asta în care trăim suntem bombardați cu milioane de titluri și nu știm să selectăm ce avem nevoie. Citim de-a valma, fără nici un obiectiv anume sau doar cu scopul de a ne relaxa și atât. Nu tragem toate foloasele posibile din lectură pentru că nu citim ce avem noi nevoie. Ne ghidăm după criterii superficiale, false, care aparțin altora și nu avem încredere să facem chiar noi selecția după niște criterii personale. Nu e ușor, e adevărat. Dar nu e imposibil.

eatCum ne poate ajuta biblioterapia dacă ne confruntăm cu probleme legate de mâncare (de exemplu, ținem dietă dupa dietă, dar nu ajungem la rezultatul dorit)?

Ca orice problemă, și aceasta poate fi abordată prin lectură și scris. Însă, în funcție de gravitatea problemei tehnicile de biblioterapie s-ar putea să fie nevoie să fie susținute și de alt tip de terapie. Se stabilește un program de activități de lectură și scris, combinate eventual și cu alte activități după caz, după evaluarea personalității, a intereselor, abilităților și după stabilirea clară a obiectivelor biblioterapiei, în fiecare caz.

Să luăm un exemplu concret. O tânără de 22 de ani are o greutate mai mare decât ar fi recomandat pentru sănătatea ei. Așadar, ia decizia să scape de kilogramele în plus. Nu are probleme de sănătate, deci e nevoie de o atenție mai mare în cazul alimentelor cunoscute ca contribuind la luarea în greutate și introducerea unui program de mișcare (fie excursii la munte, fie un abonament la fitness, fie cumpără un CD cu exerciții care să le facă acasă).

Pe lângă toate acestea, i-ar fi de ajutor să citească și câteva cărți prin care „să cunoască” și alte tinere care s-au confruntat cu problema asta, dar nu numai, cărți care să îi deschidă ochii în privința consecințelor negative care apar în timp ca urmare a luării în greutate peste normal sau cărți care să îi permită să reflecteze la importanța imaginii corporale ori la rolul stimei de sine în viața noastră. În plus, lectura poate fi însoțită și de câteva metode de terapie prin scris și, în funcție de pasiunile ei, combinată cu desen etc. De exemplu:

  • Să țină un jurnal de lectură în care să scrie ce soluții au găsit personajele din cărțile citite pentru a rezolva problemele de sănătate cu care se confruntă.
  • Să deseneze personajele din cărțile citite de ea.

Iată o posibilă listă de lectură (5 cărți ficțiune și 5 cărți non-ficțiune)

  1. Biografia foamei, de Amelie Nothomb
  2. Femeia comestibilă, de Margaret Atwood
  3. Locuiesc în televizor, de Chloe Delaume
  4. Eleganța ariciului, de Muriel Barbery
  5. Fata întâlnește băiatul, de Ali Smith
  6. Arta de a fi, de Erich Fromm
  7. Arta esenței, de Dominique Loreau
  8. Foamea ucigașă, de Gianna Schelotto
  9. Când mâncarea ține loc de dragoste, de Geneen Roth
  10. Busola plăcerii, de David J. Linden

Cum ne poate schimba o carte viziunea asupra relației noastre cu mâncarea?

În primul rând, punându-ne în relație cu ceea ce ne este teamă, cu ceea ce nu ne place, cu ceea ce am vrea să fim și să facem, dar nu reușim, cu ceea ce evităm. În al doilea rând, această raportare la sine, la imaginea pe care o avem despre noi și despre lume, la cine suntem și ce avem nevoie și dorim, ne conduce mai departe să ne gândim la cum să acționăm pentru a ne atinge scopurile. Cărțile ne determină să schimbăm perspectiva cu care ne vedem pe noi înșine, să ne confruntăm mental cu alternative de acțiune și să empatizăm cu personaje cu probleme asemănătoare. Cărțile ne determină să gândim o problemă în toate fațetele ei, ne oferă ocazia să trăim mental anumite experiențe emoționale și cognitive și ne oferă modele de comportament de analizat – ar fi bune pentru noi, ne-ar folosi la ceva, ar fi realist să le aplicăm în viața noastră? Și, poate chiar fără să ne dăm seama, găsim soluții pentru noi înșine, altele decât cele din cărți, însă pe care nu le-am fi descoperit dacă nu am fi citit.

Puteți citi interviul integral, aici – mananc-inteligent.ro.

Share Button