Terapie prin lectură. Imaginea de sine și relația cu mâncarea

Între imaginea de sine și ceea ce mănânci există o strânsă legătură. Ceea ce crezi despre tine, cum te percepi atât ca fizic, cât și ca personalitate, se reflectă în relația ta cu mâncarea.

Imaginea de sine este adesea falsă. Există mari diferențe între ceea ce credem că suntem și ceea ce suntem cu adevărat. Nu suntem conștienți în totalitate (și nici nu facem vreun efort să fim) nici de ceea ce credem că suntem, nici de ceea ce suntem în realitate. Însă, acționăm în baza a ceea ce credem despre noi că suntem sau că putem face, luând decizii nepotrivite nouă tocmai pentru că nu ne acordăm suficient timp și efort pentru a discerne între ceea ce am învățat să credem despre noi și cine suntem cu adevărat. Cât din ceea ce credem despre noi e conștient, cât din ceea ce credem despre noi e autentic?

Modul în care ne vedem pe noi înșine mediază și relația cu mâncarea

Dacă ești unul dintre cei care au un comportament alimentar haotic și nesănătos și deci, dăunător nu doar pentru el însuși, dar și pentru ceilalți – pentru că, de pildă, părinții transmit obiceiurile alimentare copiilor – atunci te sfătuiesc să începi prin a analiza și înțelege modul în care te raportezi la mâncare, ritualurile din comportamentul tău alimentar și cum ai putea îmbunătăți relația ta cu mâncarea. Asta, desigur, dacă îți dorești să ai un corp sănătos, un creier înalt funcțional, o minte ascuțită și o energie de invidiat.

Dacă gândești un anumit lucru despre tine însuți, nu înseamnă că ești și conștient de el. Însă, anumite comportamente legate de hrănire sunt indicatori pentru aceste gânduri și ar trebui să… te pună pe gânduri. Ceea ce vreau să spun este faptul că fiecare își construiește treptat o imagine despre sine și acționează apoi în toate ariile vieții sale în funcție de aceasta. Dar cum atunci când scriem sau vorbim nu suntem conștienți de regulile gramaticale, așa și în cazul imaginii de sine – ne raportăm la ea pentru a lua decizii în fiecare aspect al vieții noastre, dar nu stăm să analizăm resorturile care au condus la acele hotărâri.

Probleme apar, însă, când luăm decizii proaste, decizii ce se bazează pe imaginea noastră despre noi înșine. Așa ajungem să luăm hotărâri greșite legate de ce și cum mâncăm – nu mâncăm ce are nevoie organismul, nu mâncăm respectând metabolismul personal, nu mâncăm suficient de diversificat pentru a susține funcționarea optimă a tuturor organelor, nu bem suficientă apă, ne intoxicăm cu prea multă sare și prea mult zahăr și apoi ne întrebăm de ce nu avem energie, de ce nu rezistăm la efort fizic și intelectual etc. Ca să continui raționamentul, deciziile proaste apar deoarece în imaginea de sine fie există anumite neclarități (nu îți este clar nici ție cum ești sau cum ai vrea să fii), fie anumite contradicții (tu crezi un lucru despre tine, care de fapt e fals – de exemplu, tu crezi că ești timid, dar de fapt ai o anxietate relațională cu autoritatea din cauza unei relații traumatice cu tatăl), fie distorsiuni (de pildă, tu crezi că nu te descurci în situații de criză, dar de fapt credința asta se bazează pe o experiență anterioară când te-ai speriat și părinții ți-au spus că nu ești bun la asta, fapt neadevărat, dar care a dus ca tu să eviți să te implici în situații de criză).

Câteva exemple despre cum se reflectă imaginea de sine în comportamentul alimentar

• Este posibil să fii dezordonat și, astfel, nu mânânci la ore fixe, nu ai ritualuri personale de hrănire sănătoase.
• Este posibil să fii delăsător și, deci, nu faci nici un efort să diversifici sănătos mâncarea, ce e la îndemână e bun (eventual și gustos, nu prea te interesează ce conține) și cam atât.
• Ești posibil să fii perfecționist și ai ajuns să mănânci pre puțin, îți lipsești organismul de substanțe naturale, preferând să iei suplimente alimentare.
• Este posibil să nu fii suficient de curios, să nu explorezi îndeajuns ce te interesează, deci nu-ți cunoști preferințele culinare.
• Este posibil să nu-ți asculți intuiția aproape niciodată și, desigur, nu-ți asculți organismul când el îți cere ceva.
• Este posibil să nu fii un bun ascultător și, deci, să mânânci adesea la televizor, în timp ce conduci sau când lucrezi la calculator.
• Este posibil să nu găsești un mod de a împăca aspectele vieții tale (familie, serviciu, hobby-uri) și, deci, nu știi să diversifici îndeajuns hrana, mânânci mereu aceleași feluri de mâncare.
• Este posibil să faci mereu lucrurile în grabă, deci mănânci adesea prea repede și nu îți acorzi timp să savurezi mâncarea.
• Este posibil să ca nivelul tău de inteligență emoțională și socială să fie scăzut, deci să mănânci prea rar la masă cu familia sau cu prietenii.
• Este posibil să tinzi să abordezi lucrurile și relațiile cu superficialitate, deci nu prea te interesează ce ai în farfurie, dacă are gust bun, mănânci rapid și te apuci de altceva.

Desigur, imaginea de sine conține și imaginea propriei corporalități. Adesea, imaginea de sine fiind falsă, distorsionată sau contradictorie, relația cu propria corporalitate e afectată – ne putem vedea pe noi înșine de exemplu fie prea grași, fie prea slabi fără ca acest lucru să fie adevărat. Acest fapt conduce la luarea unor decizii (a ține sau nu dietă, de exemplu) în comportamentul alimentar care să nu ne fie de folos, iar, uneori, să ne fie chiar dăunătoare.

Cărțile pe care ți le recomand în acest articol vizează aspectele precizate mai sus și multe altele, pentru a te ajuta să-ți regândești relația cu mâncarea începând prin a-ți restructura imaginea de sine. Trebuie să încetezi să te simți vinovat(ă) că mănânci prea mult sau prea puțin, prea multe alimente procesate sau prea puține fructe, prea multe dulciuri și prea puține legume ș.a.m.d. Trebuie, în schimb, să conștientizezi ce determină acest haos în comportamentul tău alimentar. Și cum totul pornește de la cum structurezi gândurile și emoțiile față de tine însuți/însăți și de la cum te raportezi apoi la cei din jur, te sfătuiesc să pornești într-o analiză profundă a cauzelor relației tale proaste cu mâncarea.

Ca și în orice alt domeniu al vieții, curiozitatea și explorarea sunt ingredinte-cheie pentru a ajunge să ai o relație sănătoasă cu mâncarea. Cărțile pe care ți le propun pot fi punctul de plecare pentru a explora anumite aspecte ale imaginii tale de sine legate mai ales de modul în care te comporți față de ceea ce mănânci. Voi începe cu cărțile de ficțiune, apoi câteva de non-ficțiune, cărți pe care le-am citit integral. La sfârșit, voi adăuga câteva cărți din care am citit doar câteva paragrafe sau capitole, volume ce îți pot fi de ajutor în atingerea obiectivului de a îmbunătăți relația cu mâncarea. Când vorbesc despre relația cu mâncarea nu mă refer doar la ce mâncăm efectiv, ci și la modul în care selectăm ce mâncăm, la modul în care stăm la masă sau la ce ore mâncăm ori la oamenii cu care alegem să mâncăm, dar și la faptul că ne ducem nemâncați la magazin și luăm prea multă mâncare din care vom arunca prea multă sau la faptul că intrăm adesea la fast-food pentru că frigiderul de acasă este gol etc.

Cu ce obiective în minte să citești cărțile propuse de mine

E foarte important să ai clare în minte scopurile pentru care citești, de aceea eu ți le dezvălui pe cele la care m-am gândit când am ales cărțile propuse în articol:

1. să începi să regândești și să-ți modifici imaginea ta de sine în funcție de adevăratele tale nevoi, dorințe, preferințe;
2. să identifici acele părți ale imaginii de sine care te împiedică să ai o relație sănătoasă cu mâncarea și să le „corectezi” conform nevoilor, dorințelor și preferințelor tale reale;
3. să-ți schimbi atitudinea față de hrana pentru trup și să acorzi atenție unor aspecte precum ritmul în care mănânci, programul de hrănire, calitatea ingredientelor alimentelor etc.

Așadar, scopurile propuse de mine acum nu vizează deloc vindecarea tulburărilor de comportament alimentar, descoperirea unor diete pentru a slăbi sau perfecționarea stilului de a găti sănătos.

Terapie prin lectură pentru conștientizarea imaginii de sine și îmbunătățirea relației cu mâncarea

„Femeia comestibilă”, de Margaret Atwood, îți arată cum problemele emoționale influențează comportamentul alimentar. Pentru că nu există o hrană emoțională, ajungem să substituim cu hrana propriu-zisă golurile din suflet. Primul pas este conștientizarea acestui fapt.

„Parfumul”, de Patrick Suskind, te poartă în lumea obsesiei pentru miros, în universul lipsei conștiinței de sine, în analiza pericolului de a te lăsa „consumat” de perfecțiune și de te rupe de realitate. Alienarea față de sine și față de ceilalți prin îngustarea conștiinței în obsesie și egocentrismul radical sunt elemente ce îți dau de gândit.

„Zarvă în livada cu guave”, de Kiran Desai, îți arată cum o banală schimbare în universul vieții tale poate declanșa modificări majore în modul cum gândești și te comporți. Oportunitățile vin când te aștepți mai puțin și trebuie să fii pe fază ca să profiți de ele.

„Frankenstein”, de Mary Shelley, te introduce în universul monstruos al dorinței de putere ascuns sub masca dorinței de progres științific. Te pune față în față cu umbrele sufletului uman, cu măștile pe care ni le punem de uităm de tot cine suntem. Noi înșine creăm monștri în viața noastră, ne scapă de sub control și nu avem nici cea mai mică idee cum să anulăm consecințele existenței lor.

„Această orbitoare absență a luminii”, de Tahar Ben Jelloun, te pune față în față cu foamea, cu lipsa de hrană, cu setea, cu micșorarea trupului, cu transformarea fizică ireversibilă datorată lipsei de mâncare, de spațiu, de curățenie, de mișcare. Dacă nu prețuiești tot ceea ce ai în mica ta casă, gândește-te ce ai prețui într-un coteț de cățel ascuns sub pământ. Cartea te confruntă și cu dorința de supraviețuire, dincolo de mizerie și durere, cu modul în care mentalul poate controla fizicul pentru a învinge tenebrele lumii umane.

„Locuiesc în televizor”, de Chloe Delaume, este un experiment ficțional despre efectele statului la televizor. Care sunt efectele mâncatului la televizor, în fața calculatorului, în timp ce conducem mașina etc.?

„Biografia foamei”, de Amelie Nothomb, este o interesantă analiză a modului în care îți percepi propriul organism, cum trăiești subiectiv experențele digestiei și transformarea corpului în procesul creșterii acestuia. Practic, îți oferă o metodă de a te uita „în” trupul tău cu mintea trează și conștientă de schimbările provocate de hrănire.

„Minciuni pe canapea”, de psihoterapeutul Irvin Yalom, te aduce în lumea terapeuților și a clienților lor. Ceea ce e important este că volumul îți arată cum te amăgești uneori, cum iei decizii bazate pe convingeri false, cum trăiești fără să experimentezi și fără să explorezi posibilitățile pe care le ai, cum trăiești fără să fii conștient de aceste posibilități, cum țeși o pânză de minciuni în care te definești în mod greșit și îi induci și pe ceilalți în eroare. Când „dai din mâini și rupi pânza” s-ar putea să descoperi că ești un sedentar obez și depresiv.

„A doua invazie a marțienilor”, de frații Strugațki, e o parodie science-fiction și pornește de la premisa că extratereștrii vin pe Pământ pentru a ne cumpăra „sucul gastric”. Oamenii și-l dau pe bani grei, neinteresându-i de ce le trebuie și dacă nu cumva așa își semnează sentința la o moarte lentă, dar sigură.

„Conjurația imbecililor”, de John Kennedy Toole, te confruntă cu consecințele delăsării, ale lenei, cu lipsa de inițiativă și cu mizeria sufletească, dar și fizică, cauzată de lipsa de sens în viață.

„Clubul îngerilor”, de Luis Fernando Verissimo, te provoacă la o ruletă rusească… gastronomică. E un joc ce te va face să te gândești la cât de mult contează cu adevărat mâncarea în viața ta și dacă nu cumva îi acorzi fie prea puțină, fie prea multă importanță.

„Eleganța ariciului”, de Muriel Barbery, te întreabă ce ritm îți dorești pentru viața ta, te întreabă dacă nu cumva totul se petrece prea repede și pierzi „savoarea” lucrurilor, oamenilor, mâncării etc. Nu ar fi mai bine să încetinești ritmul și să descoperi că dacă faci totul într-un ritm firesc ajungi să te bucuri mai mult și chiar să faci mai multe?

„Arta de a fi”, de Erich Fromm, îți oferă câteva tehnici de a descoperi care sunt adevăratele repere și valori în viață.

„Arta esenței”, de Dominique Loreau, îți arată cum să selectezi ceea ce este esențial cu adevărat pentru tine cu scopul de a duce o existență împlinită, fără a te „încărca” cu lucruri și gânduri care fie nu sunt ale tale, fie de care nu ai nevoie.

„Puterea lui Tao”, de Lou Marinoff, îți arată, pornind de la filosofia lui Tao, cum ești îngropat în ceea ce zic, vor sau impun ceilalți pentru tine și pe tine te pierzi pe drum. Cum trăiești de fapt trăind pentru alții sau în locul altora, fără să afli vreodată Calea ta personală?

„Ia inițiativa!”, de John Izzo, adună informații din diverse domenii (psihologie, sociologie, economie, medicină etc.) pentru a-ți arăta cum să devii un om cu inițiativă și să nu fii o păpușă mânuită de alții sau un simplu spectator al altor păpuși. Cum să nu te mai plângi de o problemă și să o rezolvi? Tot despre inițiativă și cât de mult contează de fapt o singură persoană și câte schimbări poate declanșa un singur individ vorbește și cartea de ficțiune a lui Ali Smith – „Fata întâlnește băiatul”.

„(Re)Împrietenește-te cu mâncarea și cu tine însăți”, de psihologul Elena Ceciu, este un program de dezvoltare personală axat pe îmbunătățirea relației cu mâncarea. Fiecare capitol analizează un aspect al problemelor ce pot apărea în relația ta cu mâncarea și îți oferă direcții de urmat pentru a depăși obstacolele cu care te confrunți.

Iată și alte câteva cărți interesante care te pot ajuta să-ți schimbi relația cu mâncarea într-un mod eficient:

În cartea „Foamea ucigașă”, Gianna Schelotto își povestește propria experiență cu regimul alimentar. Autoarea este terapeută și îți dezvăluie două cazuri (inspirate din practica ei clinică) – unul de bulimie și altul de anorexie. Cum îți recapeți independența, încrederea în sine și stima de sine după probleme severe de comportament alimentar, precum anorexia și bulimia?

„Când mâncarea ține loc de dragoste”, de Geneen Roth, abordează una dintre posibilele laturi disfuncționale ale relației tale cu mâncarea – hrana poate ajunge să înlocuiască relațiile intime autentice. Pe baza experiențelor proprii, dar și a mărturiilor participanților la atelierele motivaționale pe care le susține, autoarea îți oferă tehnici de eliberare de obiceiuri proaste alimentare și relaționale pentru a-ți satisface sănătos foamea fizică și afectivă.

„Busola plăcerii”, de David J. Linden, analizează cum se formează o dependență, indiferent de natura ei, ce factori sunt favorabili instalării ei în viața ta și îți oferă câteva idei utile despre cum să nu ajungi în această situație și cum să scapi de ea dacă ai căzut în vreo „capcană”.

„Mâine voi fi slabă! Psihologia dietelor”, de psihologul Sara Gilbert, îți oferă strategii cognitiv-comportamentale pentru identificarea factorilor ce conduc la tulburări de nutriție și pentru aplicarea unor tehnici eficiente de gestionare atât a stărilor emoționale negative, cât și a comportamentelor neadecvate.

„Nourishing Wisdom: A Mind-Body Approach to Nutrition and Well-Being”, de psihologul Marc David, te ajută să redefinești rolul mâncării în viața ta și îți oferă câteva tehnici de a aborda o schimbare semnificativă în comportamentul tău alimentar.

Îți recomand pentru sfaturi privind îmbunătățirea relației cu mâncarea blogul de Food Psychology – mananc-inteligent.ro.