Share Button

Dacă tot sunt în anul când încerc să diversific genurile literare din care citesc, m-am gândit să scriu despre ce înseamnă lectură profundă și beneficiile ei față de lectura facilă. Evident, există momente când lectura facilă e necesară, fie când căutăm o informație simplă pe internet de pildă, fie când suntem pe plajă în vacanță. Are rolul ei, scopul ei predominant fiind divertismentul. Sunt clipe când suntem prea obosiți sau stresați să abordăm o carte care necesită o lectură profundă și chiar avem nevoie de un text care să ne ajute să evadăm din cotidian și să ne relaxăm.

Lectura facilă este doar un pic mai mult decât decodarea cuvintelor. Necesită o minimă implicare din partea cititorului și o minimă procesare a informației. Lectura profundă este lentă, acordă atenție detaliilor, permite acordarea de timp pentru reflecții, presupune implicare cognitivă și emoțională, solicită o atitudine morală din partea cititorilor și o confruntare de valori. Lectura profundă are loc atunci când materialul de citit este bogat în detalii, aluzii și metafore, stimulând acele regiuni cerebrale care s-ar activa atunci când cititorul chiar ar experimenta în realitate ce citește – o acțiune, o emoție, un gând, un conflict etc.

Lectura profundă pune la lucru mai multe regiuni cerebrale care funcționează interconectate. Scrisul și cititul implică zona Broca, cu rol în perceperea corectă a ritmului și sintaxei, zona Wernicke ce ajută la perceperea cuvintelor și a semnificațiilor lor și girusul angular care are o funcție esențială în percepția și folosirea limbajului.

P1410188 copy

Dacă alegem să citim mereu același gen de cărți, articole doar despre anumite teme sau doar anumite site-uri, ne folosim aceleași patternuri cognitive și nu stimulăm în mod complex creierul. De aceea, e necesar să ieșim cât putem de des din zona de confort.

Conform cercetărilor făcute cu ajutorul imagisticii prin scanarea creierului în momentele în care oamenii citesc s-a descoperit că există anumite tipuri de materiale care stimulează activitatea cerebrală mai mult decât altele. Poezia, de pildă, activează cortexul cingular posterior și lobii temporali mediali, părțile din creier implicate în procesul introspecției. Tot conform studiilor recente, romanele facilitează mai mult decât cărțile de non-ficțiune dezvoltarea capacității de a înțelege emoțiile celorlalți (empatia) și abilitățile de a înțelege și interpreta corect ceea ce gândesc ceilalți.

Un studiu publicat în luna mai 2016 în „Journal of Business Administration” arată că conținutul lecturilor și frecvența lor au un impact mai mare asupra abilității studenților testați de a scrie corect și fluent decât cursurile de scriere și chiar mai mare decât exercițiul de a scrie în sine. Studenții care citesc jurnale academice, romane sau cărți de non-ficțiune scriu mai bine și au o sintaxă mai sofisticată decât cei care citesc articole pe internet sau genuri literare ușoare (precum unele romane fantasy sau SF). Studiul a fost realizat în contextul în care din ce în ce mai mulți elevi se confruntă cu dificultăți de a scrie într-un mod complex (atât din punct de vedere tehnic, cum ar fi fraze lungi și complicate, cât și din punct de vedere al ideilor exprimate în scris, cum ar fi abordarea mai multor aspecte ale unei probleme). Studiul și-a propus să identifice câteva metode de a îmbunătăți abilitățile de exprimare în scris ale acestora. Astfel, pentru a dezvolta această abilitate este nevoie de lecturi (frecvente!) profunde cât mai diverse. Puteți citi despre acest studiu aici – www.sciedupress.com.

Share Button